82 ani minus 3 luni.

Intru în bucătărie, mă opresc în dreptul chiuvetei și-mi duc mâinile sub apă. Un scârțâit.
Bunica!
Întorc capul brusc și-i privesc locul de la masă. Gol.
Gol, ca în fiecare dimineață când mă trezesc singură în toată casa și nu mai ești lângă mine și încep să plâng.
În fine, mi-e dor de tine și azi era ziua ta, dar știu că mă auzi când îți vorbesc; "la mulți ani".

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu